scrisoare…

Cotrobăind printre foile cu însemanări şi fişele mele am dat peste o scrisoare aparte, pe care m-am hotărât să v-o prezint şi vouă. Această scrisoare i-a fost trmisă Margaretei, de către tatăl ei Alexandru Vlahută la implinirea vârstei de 20 ani.

„Să trăieşti Mimilică dragă, şi să fii bună, – să fii bună pentru ca să poţi fi fericită. Cei răi nu pot fi fericiţi. Ei pot avea satisfacţii, plăceri, noroc chiar, dar fericire nu. Nu, pentru că cei răi nu pot fi iubiţi, şi-al doilea… al doilea… de! norocul şi celelalte ”pere mălăieţe”, care se aseamănă cu el, vin de-afară, de la oameni, de la împrejurări, asupra cărora n-ai nici o stăpânire şi nici o putere, pe când fericirea, adevărata fericire în tine răsare şi-n tine înfloreşte şi leagă rod, când ţi-ai pregătit sufletul pentru ea. Şi pregătirea asta este operă de fiecare clipă, – când pierzi răbdarea, împrăştii tot ce-ai înşirat şi iar trebuie să o iei de la început. Şi de aceea vezi aşa de puţini oameni fericiţi… Atâţi câţi merită.

A, dacă nu ne-am iubi pe noi aşa fără de măsură, dacă n-am face atâta caz de persoana noastră şi dacă ne-am dojeni de câte ori am minţit sau ne-am surprins asupra unei răutăţi, ori asupra unei fapte urâte; dacă în sfârşit, ne-am examina mai des şi mai cu nepărtinire (lesne-i de zis!), am ajunge să răzuim din noi partea aceea de prostie fudulă, de răutate şi de necinste murdară, din care se îngraşă dobitocul ce se lăfăieşte în nobila noastră făptură. Se ştie că durerea e un minunat sfătuitor. Cine-i mai deschis la minte trage învăţătură şi din durerile altora.

Eu am mare încredere în voinţa ta. Rămâne să ştii doar ce vrei. Şi văd c-ai început să ştii asta. Doamne, ce bine-mi pare că ai început să te observi, să-ţi faci singură mustrări şi să-ţi cauţi singură drumul cel adevărat!

Aşa Mimilică dragă, ceartă-te de câte ori te smţi egoistă, de câte ori te muşcă şarpele răutăţii, al invidiei sau al minciunii. Fii aspră cu tine, dreaptă cu prietenii şi suflet larg cu cei răi. Fă-te mică, fă-te neînsemnată de câte ori deşertăciunea te îndeamnă să strigi: ”Uitaţi-vă la mine!”. Dar mai ales aş vrea să scriu de-a dreptul în sufletul tău aceasta: Să nu faci nici o faptă a cărei amintire te-ar face vreodată să roşeşti. Nu e triumf pe lume, nici sprijin mai puternic, nici mulţumire mai deplină, ca o conştiinţă curată.

Păstrează scrisoarea asta. Când vei fi de 50 de ani ai s-o înţelegi mai bine. Să dea Dumnezeu s-o citeşti şi atunci cu sufletul senin de azi.

Te îmbrăţişează cu drag,

Al. Vlahută”

  • o parte dintre voi o ştiţi, sau chiar o aveţi, dar îndemnul meu ar fi ca toţi să citim acestă scrisoare in fiecare zi, cel puţin odată.
Anunțuri
Explore posts in the same categories: De la lume luate și la lume date

7 comentarii pe “scrisoare…”


  1. Mă bucur că găseşti asemenea comori. E superbă scrisoarea. Am recitit-o pentru a nu stiu câta oară. Ăştia sunt înaintaşii noştri!!!!!

  2. silviano Says:

    cat adevar si cata valoare inspira randurile acestei scrisori; ai impresia ca este o prorocie a zilelor noastre, ori un adevar fundamental pe care abia acum incepem sa il pricepem si sa realizam ca suntem paraleli cu adevaratul scop al vietii, crezand ca ceea ce este fericire este inchinarea inaintea zeitelor numite simplu, simturi. presimt ca vei avea un blog fantastic vecine ;))multa bafta 😛

  3. Leona Says:

    profund gandea nenea vlahuta:)…
    „Nu e triumf pe lume, nici sprijin mai puternic, nici mulţumire mai deplină, ca o conştiinţă curată.”- un principiu moral inteles de mult prea putini oameni. de acord cu comentariul anterior: „realizam ca suntem paraleli cu adevaratul scop al vietii”. problema e ca prea putine persoane realizeaza acest lucru. scrisoarea asta te pune pe ganduri si te face sa te uiti putin in oglinda(well, putin mai mult).
    Sorine, reusita postare! multa inspiratie si pe mai departe!:)

  4. Maria Says:

    e frumos sorin, dar as vrea sa gasesc si cate-un text mai consistent scris de tine.


  5. nah, dupa cum se vede acest post face parte din categoria ‘de la lume luate si la lume date'(nu mai are nevoie de explicatii)
    ai si tu dreptatea ta, insa blogul meu e blogul meu :->
    mersi de pont oricum 😉

  6. eliza Says:

    Inspirată scrisoarea, mă bucur că i-ai postat conţinutul că nu ştiam de ea.
    Foarte adevărat ce ai subliniat cu roşu.

    Mai postează lucruri de genul dacă mai ai, pentru că sunt foarte interesante.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: