meditaţie…

Vineri la examen mă tot prosteam cu un coleg, iar profesorul ne-a atras atenţia că deranjăm, atât pe colega care răspundea, cât şi pe dânsul, şi ne-a sugerat să ne ocupăm de altceva, să ne vedem fiecare de subiectul nostru, ne-a spus ceva de genu: ’…meditaţi mai bine la nemurirea sufletului…’. Nu am făcut chiar asta, dar mi-am adus aminte de o frază a Fericitului Augustin, care spunea în felul următor: „Aşadar, care este pricina pentru care socotim că trebuie să ne îndoim, chiar dacă nu am fost nicicând înţelepţi, când noi prin voinţă ducem şi merităm o viaţă de laudă şi fericită, şi tot prin voinţă merităm şi ducem o viaţă urâtă şi de plâns?.[…] Din aceasta rezultă că oricine voieşte să trăiască corect şi cinstit – dacă e vrednic să voiască acest lucru mai presus de lucrurile trecătoare -, dobândeşte un lucru atât de însemnat cu o atât de mare uşurinţă, încât nu-i trebuie nimic altceva, pentru a avea ceea ce a voit, decât însuşi faptul de a voi.”

Ce ziceţi, are dreptate?

 

 

 

 

Anunțuri
Explore posts in the same categories: Nici o categorie

16 comentarii pe “meditaţie…”

  1. Leona Says:

    hmmm.. principiul meu e ca vointa omului e prin cele mai mari puteri care exista, de fapt e singura putere atribuita omului. De vrei, reusesti orice. Viata tu ti-o faci. Depinde doar de tine. Iar daca intr-un final te intrebi de ce nu ai reusit, incepi sa cauti scuze si sa dai vina pe conjunctura, pe noroc, de te crezi crestin, pe Dumnezeu… . Dar de fapt, singurul vinovat esti tu: n-ai vrut indeajuns de mult.
    In concluzie: Da, sunt de acord cu cele spuse de episcopul Augustin:D.


  2. bine argumentat, frumos

  3. Maria Says:

    eu inteleg mesajul altfel, mi se pare ca o problema e ca oamenii nu sunt fericiti ptr ca asteapta mai mult. Asteapta in nefericire sau nemultumire sa obtina o slujba mai ok, sa aiba o casa mai mare, sa fie intr-o relatie, sa fie intr-o relatie mai buna samd cu gandul ca atunci cand isi vor atinge scopurile vor putea fi fericiti. PAre o risipa, cand poti fi fericit si pe drumul inspre reusite. Cand tot ce iti trebuie e vointa.

    • Leona Says:

      tu pui problema dintr-o alta perspectiva: vointa de a fi fericit. eu vorbeam despre telurile propuse, iar daca telul propus e fericirea, iarasi doar trebuie s-o vrei. fericirea o poti gasi si in tine, de fapt doar in tine. pentru a fi fericit trebuie sa vrei acest lucru, sa ai curajul de a o accepta si totodata sa dispui de o alta virtute: temperanta. nu e neaparat nevoie sa parcurgi un drum pe care te chinui, luptand pentru telul propus. cum ai spus si tu, poti fi fericit si pe drum. fericirea o gasesti in atatea lucruri simple, doar trebuie sa-ti deschizi ochii, sa te uiti cu atentie. iar daca nu reusesti, inseamna ca nu vrei indeajuns. (imi cer scuze ca ma repet, dar n-am gasit un cuvant mai potrivit, de fapt nici n-am vrut sa gasesc alta sintagma:P:D).

      • Maria Says:

        ai dreptate, absolut, si e interesant ca vorbele de duh ale lui Augustin trezesc reflexe atat de diferite in oameni. Banuiesc ca fiecare intelege si primeste mesajul in functie de lucrurile care il preocupa.


  4. da, oricum fericirea nu se cauta, ar trebui sa fie acel lucru care incununa faptele si gandurile noastre implinite de-a lungul timpului

    • Maria Says:

      vezi, Sorin, aici nu sunt de acord. Stii, in constitutia americana (da, nu se poate gasi stat mai afurisit, dar sa discutam asta altadata) e mentionat dreptul cetatenilor de a urmari fericirea.
      Tu spui ca fericirea nu se cauta, ca e ceva ce vine de la natura din multumire de sine si reusite. Dar ce se intampla daca nu ai reusite, daca nu ai motive evidente sa fii multumit ca esti persoana care esti? Solutia e ce? Sa nu fii fericit?
      Cred ca e o decizie.


      • o reusita, pentru mine, inseamna un lucru bine facut, un ajutor dat, sau sa ii dai macar o speranta celui de langa tine; iar partea cu urmaritul fericirii ii cam aceeasi cu aceea de a o cauta si consider ca asa nu poti fi niciodata fericit pentru ca esti constient ca asta vrei, iar atunci cand iti atingi scopul, ceea ce cautai nu mai are nici un sens
        si sa nu fim asa negativisti, daca la un moment ai ajutat un om fara sa astepti ceva din partea lui(fiinca l-ai ajutat doar pentru ca asta ai simtit), si fara sa te rasplateasca cu ceva anume, iti spune doar multumesc, nu-i asa ca te simti fericit? atunci devi multumit de tine
        asa-i, e o decizie, iar Sf. Augustin spune ca trebuie doar sa vrei

  5. Maria Says:

    bine mai, lasand lucrurile astea la o parte… serios, la asta te gandeai tu cand eu raspundeam?


  6. apoi da, sper ca te-am deranjat prea tare cand ai raspuns 🙂

  7. silviano Says:

    desi s-au discutat destule pe acesta tema fericirea, pot sa spun doar ca fericirea izvoraste (pentru mine) din libertate, si nu neaparat libertate fizica, deoarece poti fi intr-o inchisoare si sa fi tot liber si e valalbil si vitzeversa; din pura coincidenta primul post scris pe blog l-am scris despre fericire. 😀 iar cat despre vointa, spun doar ca vointa si ea la randul ei se invata; asa cum zicea sfantul doar sa vrei sa ai vointa. vointa este declansatorul care activeaza actiunea, si care ii diferentiaza pe cei care actioneaza (putini cei drept) de restul lumii mediocre. vointa ia nastere din complexele procese ale gandirii; insa ea poate fi perturbata de unele credinte, conditionari ori frici care separa vointa de actiune. vreau sa devin independent financiar, dar gandul sa imi deschid o afacere in aceasta vreme imi da fiori. so, frica de insucces sau esec ne tine pe loc facand tot ceea ce faceam si pana acum. chiar daca teoretic putem spune ca am vointa ea este o vointa fragila deoarece este conditionata. iar d. trump spunea: actioneaza in ciuda fricilor tale, nu ca sa te inbogatesti ci sa inveti sa actionezi. in cuvinte romanesti, cultiva-ti vointa si puterea de a actiona.

  8. capdefoc Says:

    vorba aia ” in spatele unui <>, orice.i posibil. ” . fericirea si intelepciunea, dupa mine, se capata pe parcursul vietii, cat timp esti mic inteleg esti vesel, dar nu stii ce inseamna . si cu greu afli ca momentele grele le simti mult mai adanc fata de clipele in care zambeti . daca ar fi sa fac o comparatie, as alege o sosea , noaptea , luminata de becurile inalte atarnate de stalpi . aceestia din urma ar fi momentele din fericire, iar negrul supararea, tristetea . si atat de mici aceste ” doze ” de fericire , atat de mici , dar atat de puternice sa.ti lumineze calea .

  9. capdefoc Says:

    unui nu pot * , nu a mers prea bine cu , ma scuzati


  10. cand suntem mici nu stiu in ce masura avem parte de fericire, consider ca avem parte doar de bucurii
    comparatia e foarte sugestiva


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: