24 ianuarie

În 1859 trebuia să aibă loc alegeri în cele două principate române, Moldova și Țara Românească, și conform tratatelor internaționale fiecare dintre principate trebuia să aibă domn separat. La 5 ianuarie 1859 Alexandru Ioan Cuza este ales domn al Moldovei, fără prea multe agitații.Alexandru Ioan Cuza

Alegerea sa s-a datorat trecutului său în slujba luptei pentru idealul național: a fost unul dintre cei mai importanți revoluționari de la 1848 din Moldova, va fi arestat și exilat, teoretic, căci practic a reușit să scape din mâinile celor care îl escortau spre Galați cu destinația de vacanță spre Turcia otomană, probabil, fără bilet de întoarcere, și se refugiază în Transilvania alături de Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Costache Negri și alții. Va asista la Marea Adunare Națională de la Blaj, unde țăranii români au strigat într-un cuget: „Noi vrem să ne unim cu Țara!” ceea ce l-a impulsionat și mai mult pe Alexandru Ioan Cuza în lupta pentru idealul național: unirea tuturor românilor într-un singur stat. Deși nu a realizat acest lucru întocmai, Alexandru Ioan Cuza a făcut primul pas spre unitatea națională, unind Țara Românească cu Țara Moldovei.

După alegerea sa ca domn în Moldova, conform tratatelor și înțelegerilor internaționale, Alexandru Ioan Cuza trebuia să plece la Constantinopol ca să depună jurământ față de sultan, dat fiind faptul că Imperiul otoman era puterea „protectoare” a principatelor (adică avea dreptul de a „mulge” țările române de bani, grâu și altele). Astfel, în drum spre Înalta Poartă, Cuza va trece prin București, unde alegerile erau în desfășurare. Dosarul pentru candidatură și-l depuseră Barbu Știrbei și Gheorghe Bibescu, din partida consevatoare, iar cei din partida unionistă nu aveau încă un candidat. Astfel  Vasile Boerescu este cel care îi va anunța candidatura lui Alexandru Ioan Cuza la funcția de șef al statului, adică domn (sau hospodar, cel care avea să hopodărească treburile statului), care va fi ales în final prin unanimitate de voturi la 24 ianuarie 1859. Ajungând astfel la Constantinopol cu două centuri unificate și un singur titlu de campion, acela de domn al Țării Moldovei și al Țării Românești (care se va transforma în scurt timp în titlu de domn al României) punând Poarta și Marile Puteri în fața faptului împlinit.

Impulsionat de strigătele galeriei românești transilvănene de se uni cu Țara, Alexandru Ioan Cuza îi va determina la rândul său și le va ridica moralul în lupta pentru unitatea națională, printr-o victorie parțială – unirea Țării Romanești cu Moldova – de-alungul unui lung război care se va termina cu unitatea națională românească, prin unirea Basarabiei, Bucovinei și a Transilvaniei cu patria mumă în 1918.

Istoria a făcut ca, astăzi, Basarabia să nu mai facă parte din trupul mamă. Ne rămâne deci nouă celor tineri sau mai puțin tineri și celor ce au să vină să luptăm pentru împlinirea unității naționale. Mi s-ar putea reproșa că sunt imperialist sau cine mai știe ce, dar nu, eu nu vreau ca să încorporăm sau să subjugăm nu stiu ce țară, nu vreau o Românie Mare, ci o Românie Unită, în care să trăim laolaltă toți românii.

Anunțuri
Explore posts in the same categories: Nici o categorie

Etichete: , ,

You can comment below, or link to this permanent URL from your own site.

3 comentarii pe “24 ianuarie”

  1. Eliza Says:

    Îmi place atât de mult pusul în faţa faptului împlinit. 😀


  2. […] să atrag atenția dinou, că nu urmăresc făurirea unei Românii Mari, cu alte cuvinte nu vreau să cucerim pe nimeni, ci […]


  3. Bravo tie prea putini cunosc istoria romaniei


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: