Arhivă pentru Februarie 2012

Din istoria neamului românesc transilvănean

Februarie 6, 2012

Abia în 1847, Curtea de la Viena emite un ordin prin care nu mai sunt încorporați în armată decât cei care au împlinit(!) 18 ani, iar încorporarea să se facă prin tragere la sorți, adică să nu mai fie duși toți tinerii în armată(cu forța); iar perioada de executare a serviciului militar se reduce de la 20-25 de ani(!!!) la 8 ani(!!) (bineînțeles că fiilor de nobili nu li se oferea această oportunitate de a face armata, evident; în schimb nici țăranii unguri, și mai puțin cei sași, nu erau scutiți de serviciul militar). Cu alte cuvinte acelși sistem îl folosea și statul sclavagist roman cu 1500 de ani în urmă, unde serviciul militar era tot de 25 de ani, după care erai lăsat la vatră. În fine, acest ordin a fost primit cu bucurie, pentru că venea de la împărat(craiul nostru, Transilvania nefiind alipită Ungariei, ordinele veneau direct de la Viena), dar și cu multă neîncredere pentru că era și o schimbare radicală, majoră, neobișnuită; iar ce ieșea din rutina de zi cu zi era privită cu neîncredere de către țăranul român, obișnuit, cu faptul ca, toți cei care îi oferă ceva, să îi i-a înapoi înzecit.

Pentru a-i însufleți pe tineri și pentru a da veridiciate celor spuse de împărat, Andrei Mureșanu compune o poezie în același an, în care va aborda toate nemulțumirile, grijile și dorințele tinerilor vremii, îndemnându-i și spre cele trebuitoare slujirii bunului împărat.

Poezia a fost răspândită prin 2000 de foi volante, în zonele grănicerești ale Transilvaniei, și grăia așa:

Andrei Muresanu

 

Aideți să tragem la sorți,

Că nu ne duc ca pe hoți,

Cu funii legați în spate,

Prin orașe și prin sate.

 

Nu ne mai duc ca pe boi

Măcelarii dinapoi;

Ci noi mergem din iubire

Pentr’ a patriei fericire.

 

Fraților, de azi noi toți

Suntem fii și patrioți!

Patria dar când poftește

Noi sărim toți vitejește

 

Mergem scumpilor mei soți

Colo la oala cu sorți:

Tragem ale noastre nume,

Să fim bravi ostași în lume!

 

Patria s-o apărăm,

De mai mari să ascultăm,

Vie-apoi orice furtune,

Că românul le supune.

 

Mamă, nu plânge deloc,

Că de-oi merge și în foc,

Vor simți cumplit păgânii,

C-au de-a face cu românii!

 

De nu m-aș face soldat,

Tata n-ar fi apărat;

Holdele i-ar fi călcate

De dușmani, de-ale lor gloate.

 

De-oi trăi ori de-oi muri

Tot nu blestema, ci zi:

Ține Doamne-n fericire

Pe-mpărat, pe stăpânire!

 

Pe domn și pe dregători,

Pe-ai noștri apărători,

Care prin legi înțelepte

Vor din somn să ne deștepte

 

Puică, de ce te-ai mâhnit,

Au nu ți-am făgăduit,

Că plinind și astă soarte

Voi fi al tău până la moarte?

 

Dar de-ntâi s-adevresc,

Că și post milităresc

Știu purta cu cuviință,

Cu dreptate și credință.

 

Crede-mă că-s fericit

Când aceasta am împlinit,

Că-mpăratul meu poftește

Și legea ne poruncește

 

Opt ani trec ca și o zi

Și-atunci dacă voi trăi

Pun mondirul la o parte,

Că nu-s ostaș până la moarte.

 

Satul bani va aduna

Și cu camătă va da,

Că venind ostași-acasă,

De lipsă să nu le pasă.

 

Ai nădejde-n Dumnezeu

Puiculiță cum am eu,

Că vrând să mă-ntorc cu bine,

N-am să te despart de mine.

 

Popa ne va cununa

Și toți ne vom ospăta,

Închina-vom pentru țară

Și-mpărat două pahară.

  • la fel de expresive sunt câteva din piesele lui Grigore Leșe pe care le recomand cu mare drag:

Grigore Leșe – Cântec de cătănie

Grigore Leșe – De cât la neamțu’ cătană

Grigore Leșe – Trimăs-o împăratul carte

 Grigore Leșe – Scrisoare de pe front

Grigore Leșe – Cântă cucu’ bată-l vina